Parlamentul României
Camera Deputaţilor
Horia Cristian
telefon: 0256 293 891 fax:0256 293 891 e-mail:horia.cristian@cdep.ro
PROPUNERE:
1. Calcularea pretului de referinta se face prin gasirea celui mai mic pret din 3 tari europene cu cel mai mic index al preturilor, la care se adauga un coeficient de corectie de +10%. Chiar si in aceste conditii pretul ramane sub media europeana.
2. Clawback-ul se aplica la valoarea decontata de CJAS la farmacie prin aplicarea succesiva a un discount de:
– 10% din pretul de referinta (coeficient de corectie de +10%) astfel pretul la care se face decontarea va fi cel mai mic pret EU
– plus inca 10% din pretul de referinta, acestea fiind suportate de producatori.
(va aduce la buget aprox 240 milioane RON)
3. In cazul in care medicamentele sunt livrate pentru PNS sau unitatile cu paturi, clawback-ul se va calcula prin aplicarea succesiva a unui discount de:
- 10% din pretul de referinta(coeficient de corectie de +10%) - pretul la care se face decontarea va fi cel mai mic pret EU
- 15% din pretul de referinta in unitati terapeutice gratuite (va aduce la buget aprox 160 milioane RON)
In acest fel se ating mai multe obiective:
- Producatorii romani vor beneficia de un pret de referinta mai ridicat
- CNAS va deconta medicamentele importate la cel mai mic pret european
- Se va va reduce serios reexportul
- Se creaza o sursa bugetara de aproape 400 milioane RON/an
- Banii se reintorc in FNUASS
Solutia aleasa, indiferent de modul de calcul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
1. Trecerea la prescriptia pe denumirea comerciala
– aceasta intareste rolul medicului de prescriptor, si medicul si pacientul pot stabili cat plateste pacientul in plus fata de compensare
– aceasta va duce la cresterea concurentei intre producatori, si implicit cresterea cifrei de afaceri, intr-o piata in scadere fata de 2009 si posibilitatea aplicarii clawback-ului.
2. Aplicarea clawback-ului pe pe fiecare denumire comerciala in parte.
3. Aplicarea clawback-ului la nivelul platilor efectuate catre farmacii, de catre CNAS / CJAS (la nivelul decontarii din FNUASS). Sumele datorate reintregesc bugetul de medicamente cu si fara contributie personala la nivelul fiecare CJAS.
4. Clawback-ul se aplica doar unitatilor terapeutice decontate de catre CNAS si unitatile cu paturi.
5. Acolo unde este posibil, respectiv PNS si medicamentele destinate unitatilor cu paturi clawback-ul se „plateste” in natura, sub forma de unitati terapetice acordate cu titlu gratuit
Asa cum spun definitiile din diverse dictionare, termenul de „clawback” defineste:
- o „pedeapsa”, o „penalitate” data de stat pentru neimplinirea unor obligatii de catre o persoana juridica, obligatie pentru care a primit stimulente financiare, penalitate care este aplicata dupa ce s-au returnat stimulentele.
In mod exceptional, si de altfel destul de contoversata este definitia conform careia clawback-ul, reprezinta o „penalizare” financiara venita sa amendeze o „crestere necontrolata” a cheltuielilor publice.
In cazul nostru, initiativa guvernamentala ar trebui sa se refere la „penalizarea” unei cresteri a „consumului” din banul public. Folosesc ghilimelele pentru ca in acest caz firmele de medicamente nu consuma din banul public, ci pacientii consuma din contributiile facute de ei insisi.
In fapt ar trebui instituita o „taxa” pe cresterea de cifra de afaceri, a firmelor de medicamente.
Din pacate situatia pietei de medicamente nu este cea mai fericita, si romanii vor fi victimele colaterale ale unui razboi al preturilor.
Fapte:
- consumul mediu de medicamente pe asigurat roman este de 46 euro / an
- consumul mediu de medicamente pe asigurat european este de 250 euro /an, fiind tari in care este de 526 euro/ an.
- Romania are cel mai mic pret la medicamente (pentru fiecare medicament compensat/gratuit se ia cel mai mic pret din 3 tari EU care au cel mai mic index de preturi)
- Reexport sau export paralel: medicamentele se importa in Romania, si apoi unele firme le reexporta in alte tari EU unde preturile sunt mai mari, cum ar fi Germania; in unele situatii medicamentele sunt cumparate chiar din farmacie si reexportate .
- Farmaciile sunt platite dupa minim 180 de zile, adesea si la 200 de zile; aceasta face ca medicamentele, altele decat cele compensate/gratuite sa aiba adausuri mari, ceea ce duce la perceptia publica ca medicamentele sunt scumpe in Romania.
- Spitalele sunt platite de peste 3 luni doar la nivel de salarii, neexistant bani de medicamente; pacientii in cele mai multe cazuri cumpara din farmacii medicamentele necesare spitalizarii.
Reexportul / exportul paralel atinge la ora actuala 20% din medicamentele importate in Romania. Aceasta are ca efect disparitia unor medicamente de pe piata romaneasca:
- prin faptul ca producatorii vor renunta la o piata mica, de 46 euro/asigurat/an pentru a face pe plac distribuitorilor din tarile de 250 – 500 euro /asigurat/an, care sunt direct afectati de reexport.
- Unele medicamente din PNS oncologie sunt contigentate, adica se importa in Romania un numar de doze egal cu pacientii aflati in program; aceste medicamente sunt cumparate din farmacie si reexportate, fara a mai ajunge la pacientii oncologici. In aceasta situatie pacientii fie nu mai au tratament, fie sunt tratati cu medicamente de linia II mai putin eficiente si mai scumpe.
Varianta de „clawback”a guvernului are deficiente majore:
- Este vorba de o supra taxa, pentru ca se aplica pe toata cifra de afaceri si nu pe cresterea cifrei de afaceri.
- se aplica suprataxa la toate medicamentele gratuite/compensate, indiferent ca ele ajung la pacient (se decontate de CNAS), fie ca sunt reexportate.
- supra taxa va duce la colectarea unor sume de bani, dar din textul ordonantei reiese ca acestea NU sunt folosite exclusiv pentru medicamente, ci sunt la dispozitia MS.
- Nu corecteaza problema reexportului/exportului paralel.
- Mecanismul financiar nu este legal: CNAS se afla in relatie contractuala cu farmaciile si nu cu producatorii de medicamente; nu poate sa „retina” sume de la producatorii de medicamente, pentru ca au relatii contractuale.
Cu stima,
Horia Cristian